Nu te grabi! Situatia e sub control!
;)

 

  1. Ce este reprezentat cu F1 in schema de pornire a unui motor asincron cu rotor in scurtcircuit cu elemente statice din fig.AC 02

sigurante fuzibile

  1. Ce este reprezentat cu TS in schema de pornire a unui motor asincron cu rotor in scurtcircuit cu elemente statice din fig.AC 02

tiristoare

  1. Ce este reprezentat cu F2 in schema de pornire a unui motor asincron cu rotor in scurtcircuit cu elemente statice din fig.AC 02

releu termic

  1. Ce este notat cu S1 in schema electrica de actionare pentru un mecanism de translatie cu controler in circuit de forta pentru motor de c.c.din fig.AC 03:

controller

  1. Ce este notat cu S2 si S3 in schema electrica de actionare pentru un mecanism de translatie cu controler in circuit de forta pentru motor de c.c.din fig.AC 03:

limitatoare de cursa

  1. Ce este notat cu R in schema electrica de actionare pentru un mecanism de translatie cu controler in circuit de forta pentru motor de c.c.din fig.AC 03:

rezistente de pornire si reglare a turatiei

  1. Ce este notat cu F in schema electrica de actionare pentru un mecanism de translatie cu controler in circuit de forta pentru motor de c.c.din fig.AC 03:

frana electromecanica

  1. Ce element este notat cu 1 in schema tehnologica a instalatiei de aer comprimat navalareprezentata in fig.AC 04:

compressor

  1. Ce element este notat cu 2 in schema tehnologica a instalatiei de aer comprimat navalareprezentata in fig.AC 04:

conducta livrare aer

  1. Ce element este notat cu 3 in schema tehnologica a instalatiei de aer comprimat navalareprezentata in fig.AC 04:

valvula de stop

  1. Ce element este notat cu 4 in schema tehnologica a instalatiei de aer comprimat navala reprezentata in fig.AC 04:

butelie de aer

  1. Ce element este notat cu 5 si 6 in schema tehnologica a instalatiei de aer comprimat navala reprezentata in fig.AC 04:

valvula de stop

  1. Ce element este notat cu 7 in schema tehnologica a instalatiei de aer comprimat navala reprezentata in fig.AC 04:

presostat cu contacte in schema electrica de actionare

  1. Ce element este notat cu 8 in schema tehnologica a instalatiei de aer comprimat navala reprezentata in fig.AC 04:

presostat mecanic cu ac indicator

  1. Ce element este notat cu 9 in schema tehnologica a instalatiei de aer comprimat navala reprezentata in fig.AC 04:

conducta de livrare aer din butelie

  1. Ce element este notat cu 10 in schema tehnologica a instalatiei de aer comprimat navalareprezentata in fig.AC 04:

valvula cu sens unic

  1. Ce element este notat cu 11 in schema tehnologica a instalatiei de aer comprimat navalareprezentata in fig.AC 04:

separator (filtru) de apa si ulei

  1. Ce element este notat cu 12 in schema tehnologica a instalatiei de aer comprimat navalareprezentata in fig.AC 04:

valvula de stop

  1. Ce element este notat cu 13 in schema tehnologica a instalatiei de aer comprimat navalareprezentata in fig.AC 04:

valvula electromagnetica pentru drenaj automat

  1. Ce element este notat cu K1 in schema electrica AC 05 a circuitului de forta pentru actionarea unui compresor de aer lansare motor principal

contactele principale ale contactorului K1 care asigura pornirea directa a motorului asincron

  1. Ce element este notat cu T2 in schema electrica AC 05 a circuitului de forta pentru actionarea unui compresor de aer lansare motor principal

releu termic

  1. Ce element este notat cu F4 si F5 in schema electrica AC 05 a circuitului de forta pentru actionarea unui compresor de aer lansare motor principal

sigurante fuzibile montate pe alimentarea primarului transformatorului

  1. Ce element este notat cu T2 in schema electrica AC 05 a circuitului de forta pentru actionarea unui compresor de aer lansare motor principal

transformator pentru alimentarea circuitului de comanda

  1. Ce fel de mod de transmitere a impulsurilor este reprezentat in fig.AC 06 a:

prin inchiderea unui contact normal deschis a unui buton de comanda S1 si a unui contactor auxiliar K1

  1. Ce fel de mod de transmitere a impulsurilor este reprezentat in fig.AC0 6 b:

prin deschiderea unui contact normal deschis

  1. Ce fel de mod de transmitere a impulsurilor este reprezentat in fig.AC 06 c:

prin suntarea cu un contact normal deschis a unei rezistente suplimentare aflata in circuitul de alimentare al bobinei contactorului intermediary

  1. Ce fel de mod de transformare a impulsurilor de scurta durata in impulsuri de durata limitata este reprezentat in fig.AC 07 a:

dupa cursa

  1. Ce fel de mod de transformare a impulsurilor de scurta durata in impulsuri de durata limitata este reprezentat in fig.AC 07 b:

dupa timp

  1. Ce fel de mod de transformare a impulsurilor de scurta durata este realizat in fig AC 08 a:

cu relee cu contact pasager

  1. Ce fel de mod de transformare a impulsurilor cu durata limitata este realizat in fig AC 8 b:

cu doua relee de sensibilitati diferit

  1. Cum este amplasarea elementelor in cazul comenzii unui contactor in fig.AC 9 a:

gresit

  1. Cum este amplasarea elementelor in cazul comenzii unui contactor in fig.AC 9 b:

Correct

  1. In fig.AC 10 este prezentata schema electrica de actionare a mecanismului de sarcina de la o macara navala.Ce reprezinta elementul care are contactele K3- K13:

controller

  1. In fig.AC 10 este prezentata schema electrica de actionare a mecanismului de sarcina de la o macara navala.Ce reprezinta elementul care este notat cu C1:

contactor de sens ridicare

  1. In fig.AC 10 este prezentata schema electrica de actionare a mecanismului de sarcina de la o macara navala.Ce reprezinta elementul care este notat cu C2:

contactor de sens coborare

  1.  In fig.AC 10 este prezentata schema electrica de actionare a mecanismului de sarcina de la o macara navala.Ce reprezinta elementul care este notat cu C6:

contactor de alimentare a franei

  1.  In fig.AC 10 este prezentata schema electrica de actionare a mecanismului de sarcina de la o macara navala.Ce reprezinta elementul care este notat cu B1:

limitator de sarcina la ridicare

  1. In fig.AC 10 este prezentata schema electrica de actionare a mecanismului de sarcina de la o macara navala.Ce reprezinta elementul care este notat cu B2:

limitator la coborarea carligului (sa ramana minim 3 spire pe tambur)

  1. In fig.AC 10 este prezentata schema electrica de actionare a mecanismului de sarcina de la o macara navala.Ce reprezinta elementul care este notat cu C3:

contactorul pentru treapta 1

  1.  In fig.AC 10 este prezentata schema electrica de actionare a mecanismului de sarcina de la o macara navala.Ce reprezinta elementul care este notat cu C4:

contactor pentru treapta a doua

  1.  In fig.AC 10 este prezentata schema electrica de actionare a mecanismului de sarcina de la o macara navala.Ce reprezinta elementul care este notat cu C5:

contactor pentru treapta 3

  1. In fig.AC 10 este prezentata schema electrica de actionare a mecanismului de sarcina de la o macara navala.Ce reprezinta elementul care este notat cu et1:

releu termic treapta 3

  1.  In fig.AC 10 este prezentata schema electrica de actionare a mecanismului de sarcina de la o macara navala.Ce reprezinta elementul care este notat cu et2:

releu termic treapta 2

  1. In fig.AC 10 este prezentata schema electrica de actionare a mecanismului de sarcina de la o macara navala.Ce reprezinta elementul care este notat cu et3:

releu termic treapta 1

  1. In fig.AC 10 este prezentata schema electrica de actionare a mecanismului de sarcina de la o macara navala.Ce reprezinta elementul R3:

rezistenta reglabila pentru micsorarea curentului prin frana electromagnetic

  1. In fig.AC 10 este prezentata schema electrica de actionare a mecanismului de sarcina de la o macara navala.Ce reprezinta elementul R12:

rezistenta care iseriata cu un condensator asigura protectia la tensiune inversa a redresorului de alimentare a franei

  1.  In fig.AC 10 este prezentata schema electrica de actionare a mecanismului de sarcina de la o macara navala.Ce reprezinta elementul R1:

rezistenta care in serie cu un condensator asigura protectia la tensiune inversa a redresorului de alimentare a releelor dt1- dt7

  1.  In fig.AC 10 este prezentata schema electrica de actionare a mecanismului de sarcina de la o macara navala.Ce reprezinta elementul R4- R7:

rezistenta de incalzire a statiei pentru eliminarea condensului

  1. In fig.AC 11 este prezentata schema electrica de actionare a unei pompe care deserveste motorul principal de la nave tip Ro-Ro.Ce reprezinta elementul notat cu K 71:

contactorul de alimentare a motorului de antrenare a pompei dupa timpul tranzitoriu de pornire

  1. In fig.AC 11 este prezentata schema electrica de actionare a unei pompe care deserveste motorul principal de la nave tip Ro-Ro.Ce reprezinta elementul notat cu K 81:

contactorul de alimentare a motorului de antrenare a pompei in timpul regimului tranzitoriu de pornire

  1. In fig.AC 11 este prezentata schema electrica de actionare a unei pompe care deserveste motorul principal de la nave tip Ro-Ro.Ce reprezinta elementul notat cu K 86:

releu de timp care intrerupe alimentarea bobinei contactorului dupa regimul tranzitoriu de pornire

  1. In fig.AC 11 este prezentata schema electrica de actionare a unei pompe care deserveste motorul principal de la nave tip Ro-Ro.Ce reprezinta elementul notat cu T 71:

transformator de alimentare a circuitului de comanda

  1. In fig.AC 11 este prezentata schema electrica de actionare a unei pompe care deserveste motorul principal de la nave tip Ro-Ro.Ce reprezinta elementele notat cu F 71:

siguranta fuzibila montata in primarul transformatorului

  1. In fig.AC 11 este prezentata schema electrica de actionare a unei pompe care deserveste motorul principal de la nave tip Ro-Ro.Ce reprezinta elementele notat cu F 72:

siguranta fuzibila montata in secundarul transformatorului pentru alimentarea circuitelor de comanda

  1.  In fig.AC 11 este prezentata schema electrica de actionare a unei pompe care deserveste motorul principal de la nave tip Ro-Ro.Ce reprezinta elementele notat cu F 73:

siguranta fuzibila montata in secundarul transformatorului pentru protectia la scurtcircuit in circuitul lampii de semnalizare a functionarii

  1.  In fig.AC 11 este prezentata schema electrica de actionare a unei pompe care deserveste motorul principal de la nave tip Ro-Ro.Ce reprezinta elementele notat cu F 76:

releu termic pentru protectia la suprasarcina a motorului de actionare

  1. In fig.AC 11 este prezentata schema electrica de actionare a unei pompe care deserveste motorul principal de la nave tip Ro-Ro. Ce tip de motor este reprezentat in aceasta schema:

motor asincron trifazat cu rotorul in scurtcircuit

  1. In fig.AC 12 este prezentata schema electrica de actionare a unei pompe de balast santina. Ce tip de pornire se asigura prin aceasta schema.

pornire stea triunghi

  1. In fig.AC 12 este prezentata schema electrica de actionare a unei pompe de balast santina. Care este elementul din schema notat cu F 71.

siguranta fuzibila montata in primarul transformatorului

  1. In fig.AC 12 este prezentata schema electrica de actionare a unei pompe de balast santina. Care este elementul din schema notat cu F 72.

siguranta fuzibila montata in secundarul transformatorului pentru alimentarea circuitelor de comanda

  1. In fig.AC 12 este prezentata schema electrica de actionare a unei pompe de balast santina. Care este elementul din schema notat cu F 73.

siguranta fuzibila montata in secundarul transformatorului pentru protectia la scurtcircuit in circuitul lampii de semnalizare a functionarii

  1. In fig.AC 12 este prezentata schema electrica de actionare a unei pompe de balast santina. Care este elementul din schema notat cu F 76.

releu termic pentru protectia la suprasarcina a motorului de actionare

  1. In fig.AC 12 este prezentata schema electrica de actionare a unei pompe de balast santina. Care este elementul din schema notat cu K 71: 

contactor de linie cuplat atat la conexiunea stea cat si la conexiunea triungi, care are contacte auxiliare cu temporizare

  1. In fig.AC 12 este prezentata schema electrica de actionare a unei pompe de balast santina. Care este elementul din schema notat cu K 72: 

contactor care se inchide la conexiunea triunghi

  1. in fig.AC 12 este prezentata schema electrica de actionare a unei pompe de balast santina. Care este elementul din schema notat cu K 73: 

contactor care se inchide la conexiunea stea

  1.  In fig.AC 12 este prezentata schema electrica de actionare a unei pompe de balast santina. Care este elementul din schema notat cu K 81: 

releu de timp care are un contact netemporizat pentru pornire si un contact temporizat pentru deconectarea alimentarii electrovalvulei de amorsare

  1. In fig.AC 12 este prezentata schema electrica de actionare a unei pompe de balast santina. Care este elementul din schema notat cu T 71: 

transformator pentru alimentarea lampii de semnalizare, releului de timp si a electrovalvulei de amorsare

  1.  In fig.AC 12 este prezentata schema electrica de actionare a unei pompe de balast santina. Care este elementul din schema notat cu T 81: 

transformator de curent pentru alimentarea ampermetrului

  1.  In fig.AC 12 este prezentata schema electrica de actionare a unei pompe de balast santina. Care este elementul din schema notat cu P 71: 

ampermetru pentru masurarea curentului pe faza T a motorului

  1.  In fig.AC 12 este prezentata schema electrica de actionare a unei pompe de balast santina. Care este elementul din schema notat cu S 81: 

electrovalvula pentru amorsare

  1. In fig. AC 14 sunt prezentate variantele posibile de utilizare a dispozitivelor de protectie si comutatie a motorului asincron si a unei lampi.Ce schema este prezentata in fig AC 14 a :

 

protectia si comutatia unui motor asincron cu siguranta fuzibila si releu termic pentru protectie si contactor pentru comutatie (schema monofilara)

  1. In fig. AC 14 sunt prezentate variantele posibile de utilizare a dispozitivelor de protectie si comutatie a motorului asincron si a unei lampi.Ce schema este prezentata in fig AC 14 b :

protectia cu siguranta fuzibila si comutatia cu intreruptor a unei lampi de iluminat normal

  1. In fig. AC 14 sunt prezentate variantele posibile de utilizare a dispozitivelor de protectie si comutatie a motorului asincron si a unei lampi.Ce schema este prezentata in fig AC 14 c :

protectia cu intreruptor automat si releu termic si comutatia cu intreruptor si intreruptor automat (schema monofilara)

  1. In fig AC 15 este prezentata schema electrica de actionare a mecanismelor de ridicare-coborare brat si rotire macara navala.Ce reprezinta elementele notate cu C1si C2:

 

contactoare de sens

  1. In fig AC 15 este prezentata schema electrica de actionare a mecanismelor de ridicare-coborare brat si rotire macara navala.Ce reprezinta elementul notat C3 :

contactor de linie

  1. In fig AC 15 este prezentata schema electrica de actionare a mecanismelor de ridicare-coborare brat si rotire macara navala.Ce reprezinta elementul notat cu C4:

contactor pentru treapta intai

  1. In fig AC 15 este prezentata schema electrica de actionare a mecanismelor de ridicare-coborare brat si rotire macara navala.Ce reprezinta elementul notat cu C5:

contactor pentru treapta a doua

  1. In fig AC 15 este prezentata schema electrica de actionare a mecanismelor de ridicare-coborare brat si rotire macara navala.Ce reprezinta elementele notate cu e1 si e2:

sigurante fuzibile pentru circuitul de comanda

  1. In fig AC 15 este prezentata schema electrica de actionare a mecanismelor de ridicare-coborare brat si rotire macara navala.Ce reprezinta elementele notate cu f1 si f2:

limitatoare de cursa

  1. In fig AC 15 este prezentata schema electrica de actionare a mecanismelor de ridicare-coborare brat si rotire macara navala.Ce reprezinta elementele notate cu k5- k10:

contactele controlerului

  1. In fig AC 15 este prezentata schema electrica de actionare a mecanismelor de ridicare-coborare brat si rotire macara navala.Ce reprezinta elementele notate cu et1 si et2:

relee termice

  1. In fig AC 16 este prezentata schema electrica pentru un pornitor cu pornire directa si nereversibil pentru motor asincron trifazat.Ce reprezinta elementul notat cu 88:

 

contactor de linie

  1.  In fig AC 16 este prezentata schema electrica pentru un pornitor cu pornire directa si nereversibil pentru motor asincron trifazat.Ce reprezinta elementul notat cu 51:

releu termic pentru protectia la suprasarcina a motorului

  1. In fig AC 16 este prezentata schema electrica pentru un pornitor cu pornire directa si nereversibil pentru motor asincron trifazat.Ce reprezinta elementul notat cu L:

lampa de semnalizare cu transformator

  1. In fig AC 16 este prezentata schema electrica pentru un pornitor cu pornire directa si nereversibil pentru motor asincron trifazat.Ce reprezinta elementul notat cu F1:

siguranta fuzibila

  1. In fig AC 17 este prezentata schema electrica pentru un pornitor cu pornire directa si reversibil pentru motor asincron trifazat.Ce reprezinta elementul notat cu 88F:

 

contactorul pentru sensul direct de rotatie

  1. In fig AC 17 este prezentata schema electrica pentru un pornitor cu pornire directa si reversibil pentru motor asincron trifazat.Ce reprezinta elementul notat cu 51:

releu termic pentru protectia la suprasarcina a motorului

  1. In fig AC 17 este prezentata schema electrica pentru un pornitor cu pornire directa si reversibil pentru motor asincron trifazat.Ce reprezinta elementul notat cu LF si LK :

lampi de semnalizare cu transformator

  1.  In fig AC 17 este prezentata schema electrica pentru un pornitor cu pornire directa si reversibil pentru motor asincron trifazat.Ce reprezinta elementul notat cu Fc:

siguranta fuzibila

  1. In fig AC 17 este prezentata schema electrica pentru un pornitor cu pornire directa si reversibil pentru motor asincron trifazat.Ce reprezinta elementul notat cu 88R:

contactorul pentru sensul invers de rotatie

  1. In fig AC 17 este prezentata schema electrica pentru un pornitor cu pornire directa si reversibil pentru motor asincron trifazat.Ce reprezinta elementul notat cu BS1:

buton pentru pornire

  1. In fig AC 17 este prezentata schema electrica pentru un pornitor cu pornire directa si reversibil pentru motor asincron trifazat.Ce reprezinta elementul notat cu BS2:

buton pentru oprire

  1. In fig AC 17 este prezentata schema electrica pentru un pornitor cu pornire directa si reversibil pentru motor asincron trifazat.Ce reprezinta elementul notat cu 51b:

contactul releului termic care intrerupe alimentarea bobinelor contactoarelor 88F si 88R in caz de suprasarcina

  1. In fig AC 18 este prezentata schema electrica pentru un pornitor cu pornire stea-triunghi pentru motor asincron trifazat.Ce reprezinta elementul notat cu 88:

 

contactor de linie

  1. In fig AC 18 este prezentata schema electrica pentru un pornitor cu pornire stea-triunghi pentru motor asincron trifazat.Ce reprezinta elementul notat cu 42:

contactor pentru conexiunea triunghi

  1. In fig AC 18 este prezentata schema electrica pentru un pornitor cu pornire stea-triunghi pentru motor asincron trifazat.Ce reprezinta elementul notat cu 6:

contactor pentru conexiunea stea

  1.  In fig AC 18 este prezentata schema electrica pentru un pornitor cu pornire stea-triunghi pentru motor asincron trifazat.Ce reprezinta elementul notat cu 51:

releu termic pentru protectia la suprasarcina a motorului de actionare

  1.  In fig AC 18 este prezentata schema electrica pentru un pornitor cu pornire stea-triunghi pentru motor asincron trifazat.Ce reprezinta elementul notat cu BS1:

buton pentru pornire

  1.  In fig AC 18 este prezentata schema electrica pentru un pornitor cu pornire stea-triunghi pentru motor asincron trifazat.Ce reprezinta elementul notat cu BS2:

boton pentru oprire

  1. In fig AC 18 este prezentata schema electrica pentru un pornitor cu pornire stea-triunghi pentru motor asincron trifazat.Ce reprezinta elementul notat cu 19:

releu de timp pentru asigurarea temporizarii la trecerea din conexiunea stea in conexiunea triunghi

  1. In fig AC 18 este prezentata schema electrica pentru un pornitor cu pornire stea-triunghi pentru motor asincron trifazat.Ce reprezinta elementul notat cu 51b:

contactul releului termic care intrerupe alimentarea bobinelor contactoarelor 88, 42, 6 si 19 in caz de suprasarcina

  1. In fig AC 19 este prezentata schema electrica pentru un pornitor cu autotransformator.Ce reprezinta elementul notat cu 6-1: 

 

contactor care asigura conectarea in stea a autotransformatorului

  1. In fig AC 19 este prezentata schema electrica pentru un pornitor cu autotransformator.Ce reprezinta elementul notat cu 6-2: 

contactor care permite alimentarea motorului prin autotransformator

  1. In fig AC 19 este prezentata schema electrica pentru un pornitor cu autotransformator.Ce reprezinta elementul notat cu 42: 

contactor care permite alimentarea directa a motorului dupa pornirea cu autotransformator

  1. In fig AC 19 este prezentata schema electrica pentru un pornitor cu autotransformator.Ce reprezinta elementul notat cu 51: 

releu termic pentru protectia la suprasarcina a motorului de actionare

  1. In fig AC 20 este prezentata schema electrica pentru un pornitor cu comanda automata la pornire.Ce reprezinta elementul notat cu 88: 

 

contactor de linie

  1. In fig AC 20 este prezentata schema electrica pentru un pornitor cu comanda automata la pornire.Ce reprezinta elementul notat cu 51: 

releu termic

  1.  In fig AC 20 este prezentata schema electrica pentru un pornitor cu comanda automata la pornire.Ce reprezinta elementul notat cu PS:

contactul unui presostat care asigura pornirea si oprirea functie de presiune

  1.  In fig AC 20 este prezentata schema electrica pentru un pornitor cu comanda automata la pornire.Ce reprezinta elementul notat cu 51b: 

contactul releului termic care intrerupe alimentarea bobinei contactului 88 in caz de suprasarcina

  1.  In fig AC 21 este prezentata schema electrica pentru un pornitor pentru pompa de incendiu.Ce reprezinta elementul notat cu C1:

 

contactor care asigura pornirea directa a motorului

  1. In fig AC 21 este prezentata schema electrica pentru un pornitor pentru pompa de incendiu.Ce reprezinta elementul notat cu e5:

releu termic care prin contactul sau asigura semnalizarea suprasarcinii in pupitrul de comanda si control din compartimentul masina

  1. In fig AC 21 este prezentata schema electrica pentru un pornitor pentru pompa de incendiu.Ce reprezinta elementul notat cu b1:

comutator cu trei pozitii

  1.  In fig AC 21 este prezentata schema electrica pentru un pornitor pentru pompa de incendiu.Ce reprezinta elementul notat cu m1:

transformator coborator pentru alimentarea circuitului de comanda

  1. In fig AC 22 este prezentata schema electrica pentru un pornitor pentru pompa de incendiu.Ce reprezinta elementul notat cu C1:

 

contactor care asigura pornirea directa a motorului

  1. In fig AC 22 este prezentata schema electrica pentru un pornitor pentru pompa de incendiu.Ce reprezinta elementul notat cu e5:

releu termic care prin contactul sau asigura protectia la suprasarcina prin intreruperea alimentarii bobinei contactorului C1

  1.  In fig AC 22 este prezentata schema electrica pentru un pornitor pentru pompa de incendiu.Ce reprezinta elementul notat cu b1:

comutator cu trei pozitii

  1.  In fig AC 22 este prezentata schema electrica pentru un pornitor pentru pompa de incendiu.Ce reprezinta elementul notat cu m1:

transformator coborator pentru alimentarea circuitului de comanda

  1.  In fig AC 22 este prezentata schema electrica pentru un pornitor pentru pompa de incendiu.Ce reprezinta elementul notat cu h1:

lampa cu transformator-semnalizare prezenta tensiune

  1. In fig AC 22 este prezentata schema electrica pentru un pornitor pentru pompa de incendiu.Ce reprezinta elementul notat cu h2:

lampa cu transformator-semnalizare functionare

  1. In fig AC 22 este prezentata schema electrica pentru un pornitor pentru pompa de incendiu.Ce reprezinta elementul notat cu a1:

Intreruptor

  1.  In fig AC 22 este prezentata schema electrica pentru un pornitor pentru pompa de incendiu.Ce reprezinta elementul notat cu b2:

buton de oprire

  1.  In fig AC 23 este prezentata schema electrica de comanda a unui pornitor stea-triunghi.Ce reprezinta elementul notat cu Y.

 

contactor care asigura realizarea conexiunii stea

  1. In fig AC 23 este prezentata schema electrica de comanda a unui pornitor stea-triunghi.Ce reprezinta elementul notat cu ? (delta) :

contactor care asigura realizarea conexiunii triunghi

  1.  In fig AC 23 este prezentata schema electrica de comanda a unui pornitor stea-triunghi.Ce reprezinta elementul notat cu L.

contactor de linie

  1. In fig AC 23 este prezentata schema electrica de comanda a unui pornitor stea-triunghi.Ce reprezinta elementul hasurat cu albastru:

sistem de comanda cu triace

  1. In fig AC 24 este prezentata schema electrica a unui pornitor pentru un motor de c.c.Ce reprezinta elementul notat cu 1: 

 

rezistenta de pornire si reglare a turatiei

  1. In fig AC 24 este prezentata schema electrica a unui pornitor pentru un motor de c.c.Ce reprezinta elementul notat cu 2: 

dispozitiv de protectie la suprasarcina

  1.  In fig AC 24 este prezentata schema electrica a unui pornitor pentru un motor de c.c.Ce reprezinta elementul notat cu 3: 

Intreruptor

  1.  In fig AC 24 este prezentata schema electrica a unui pornitor pentru un motor de c.c.Ce reprezinta elementul notat cu 4: 

excitatie derivatie

  1. Care este principiul de functionare a generatorului de curent continu pentru convertirea energiei mecanice in energie electrica

Legea inductiei electromagnetice

  1. Prin intermediul carui dispozitiv este adusa la bornele generatorului de c.c. tensiunea de iesire

Perii si collector

  1.  Ce componenta a generatorului de c.c.transforma tensiunea alternativa in tensiune continua

Colector

  1. Unde este amplasata, de regula, infasurarea indusului la generatorul de c.c.

Pe rotor

  1. Cu ajutorul cui poate fi produs campul magnetic inductor la un generator de curent continuu 

Cu ajutorul curentului continuu sau cu magneti permanenti (la generatoarele de putere mica).

  1. Cum se numeste infasurarea prin care trece curentul continuu pentru producerea campului magnetic inductor la un generator de curent continuu

Infasurare de excitatie

  1. Cum se numeste curentul continuu care produce campul magnetic inductor la un generator de c.c.

Curent de excitatie

  1.  Cum se numeste generatorul de curent continuu care are infasurarea de excitatie alimentata de la o sursa de energie electrica exterioara

Cu excitatie separata ( independenta)

  1. Cum se numeste generatorul de curent continuu care are infasurarea de excitatie alimentata direct de la bornele generatorului

Cu autoexcitatie

  1. Care din urmatoarele 3 marimi nominale sunt inscrise pe placuta indicatoare (eticheta) generatorului de curent continuu

1) puterea nominala electrica la borne 2) turatia nominala 3) tensiunea la borne

  1. Care este unitatea de masura a puterii nominale la bornele generatorului de c.c.

kW

  1.  Care din urmatoarele 2 marimi sunt trecute pe placuta indicatoare (eticheta) generatorului de c.c.

1) tensiunea de excitatie 2) curentul de excitatie

  1. Care din serviciile de functionare ale generatorului de c.c. sunt prezentate pe placuta indicatoare

Serviciul nominal

  1. Cand se folosesc generatoarele de c.c. la bordul navelor

Cand reteaua electrica este de c.c. sau ca generator

  1. Ce generator de c.c. este reprezentat in fig. GC 01.a

 

Generator de c.c. cu excitatie separate

  1. Ce generator de c.c.este reprezentat in fig. GC 01.b

 

Generator de c.c. cu excitatie derivatie

  1.  Ce generator de c.c.este reprezentat in fig. GC 01.c

 

Generator de c.c. cu excitatie serie

  1. Ce generator de c.c.este reprezentat in fig. GC 01.d

 

Generator de c.c. cu excitatie mixta

  1. Ce reprezinta elementele 1, 2, 3 din fig.GC 02 

 

1 -miezul polului inductor 2 -bobina de excitatie 3 -piesa polara

  1. Ce reprezinta elementele 4, 5, 6 din fig. GC 02 

4 -miezul polului auxiliar 5 -bobina polului auxiliar 6 –carcasa

  1. Ce reprezinta elementele 7, 8, 9 din fig.GC 02

7 -jug 8 -scut port lagar 9 -miezul indusului

  1. Ce reprezinta elementele 10, 11, 12 din fig. GC 02 

10 -canal de ventilatie 11 -ventilator 12 -infasurarea indusului

  1. Ce reprezinta elementele 13, 14, 15 din fig. GC 02 

13 -bandaj 14 -colector 15 -colier cu suporti portperii

  1. Ce reprezinta elementul 1 din fig. GC 03

 

Ventilator

  1. Ce reprezinta elementul 2 din fig. GC 03

Indus

  1. Ce reprezinta elementul 3 din fig. GC 03

Colector

  1. Ce reprezinta elementele 1si 2 din fig. GC 04

 

1 -lamela 2 -izolatie intre lamele

  1. Ce reprezinta elementele 3, 4 si 5 din fig. GC 04 

3 -corpul colectorului 4 -izolatie intre lamele si corpul colectorului 5 -stegulet de legatura

  1. Ce reprezinta elementele 1 si 2 din fig. GC 05

 

1 -clema 2 -ghidaj perie

  1. Ce reprezinta elementele 3 si 4 din fig. GC 05

3 -lamela de presare 4 –perie

  1. Ce reprezinta elementele 5 si 6 din fig. GC 05

5 -arc de presare 6 -conductor pentru perie

  1. Principiul carui generator electric este reprezentat in fig. GC 06.a

 

De curent alternative

  1. Principiul carui generator electric este reprezentat in fig. GC 06.b

 

De curent continu

  1. Ce infasurare a indusului la generatorul de c.c. este reprezentata in fig. GC 07.a

 

Infasurare buclata

  1. Ce infasurare a indusului la generatorul de c.c. este reprezentata in fig. GC 07.b

 

Infasurare ondulata

  1. Ce este reprezentata in fig. GC 08 

 

Comutatia curentului intr-o sectie a infasurarii de c.c.

  1.  Ce este reprezentata in fig. GC 09 

 

Schema dispunerii polilor de comutatie la generatorul de c.c.

  1. Care sunt marimile ce caracterizeaza functionarea generatorului de c.c. 

Tensiunea la borne U, curentul la borne I, curentul de excitatie Ie

  1. Functionarea carui generator de c.c. se considera regim de referinta? 

Generatorului de c.c. cu excitatie separate

  1. Ce reprezinta caracteristica de functionare in gol la generatorul de c.c. cu excitatie separata 

Dependenta dintre tensiunea la borne U si curentul de excitatie Ie cand curentul la borne I = 0

  1. Ce reprezinta caracteristica externa la generatorul de c.c. cu excitatie separata 

Dependenta dintre tensiunea la borne U si curentul la borne I cand curentul de excitatie Ie =constant

  1. Ce reprezinta caracteristica reglajului la generatorul de c.c. cu excitatie separata 

Dependenta dintre curentul de excitatie Ie si curentul la borne I cand tensiunea la borne U =tensiunea nominal

  1. Cum este caracteristica reglajului la generatorul de c.c cu excitatie separate

Usor crescatoare

  1. Cum este caracteristica de functionare in gol a generatorului de c.c. cu excitatie derivatie

Este asemanatoare cu cea a generatorului de c.c. cu excitatie separataCe reprezinta caracteristica externa la generatorul de c.c. cu excitatie derivatie

  1. Ce reprezinta caracteristica externa la generatorul de c.c. cu excitatie derivatie 

Dependenta dintre tensiunea la borne U si curentul la borne I cand rezistenta reostatului de excitatie =ct.

  1. Cu ce se corecteaza in sensul dorit caracteristica externa a generatorului de c.c. cu excitatie mixta

Cu ajutorul infasurarii de excitatie serie

  1. Ce reprezinta elementul 1 din Fig. GC 10.

 

Infasurarea de excitatie derivatie

  1. Ce reprezinta elementul 2 din Fig. GC 10.

Infasurarea de excitatie serie

  1. Ce reprezinta elementul 3 din Fig. GC 10.

Infasurarea de excitatie derivatie

  1. Ce reprezinta elementul 4 din Fig. GC 10.

Reostatul de reglare a frecventei generatorului

  1. Ce reprezinta elementul 5 din Fig. GC 10.

Releu termic

  1. Ce reprezinta elementul 6 din Fig. GC 10

Protectie la supracurent

  1. Ce reprezinta elementul 7 din Fig. GC 10.

Protectie la curent invers

  1. Ce reprezinta elementul 8 din Fig. GC 10.

Protectie la tensiune minima

  1. Ce reprezinta elementul 9 din Fig. GC 10.

Bara de pol neutru

  1. In ce regim masina de c.c. primeste putere mecanica la ax si cedeaza putere electrica la arbore

Regim inductor

  1. Care este cauza defectului generatorului de c.c. care nu se excita

Periile nu sunt in axa neutral

  1. Care este una din cauzele defectului: generatorul de c.c. nu se excita chiar dupa magnetizare

Generatorul nu mai are magnetism remanent

  1. Ce reprezinta elementul 1 din Fig. GS 01

 

Pachet de tole statorice

  1. Ce reprezinta elementul 2 din Fig. GS 01

Canal de ventilatie pe carcasa

  1. Ce reprezinta elementul 3 din Fig. GS 01

Crestatura statorica

  1. Ce reprezinta elementul 4 din Fig. GS 01

Carcasa

  1. Ce reprezinta elementul 1 din Fig. GS 02

 

Pana

  1. Ce reprezinta elementul 2 din Fig. GS 02

Conductor

  1. Ce reprezinta elementul 3 din Fig. GS 02

Izolatia crestaturii

  1. Ce reprezinta elementul 1 din Fig.GS 03

 

Liniile campului magnetic

  1. Ce tip de rotor al generatorului sincron este prezentat in Fig. GS 03 

Rotor cu polii inecati

  1. Ce tip de rotor al generatorului sincron este prezentat in Fig. GS 04

 

Rotor cu polii aparenti

  1. Ce reprezinta elementul 1 al rotorului generatorului sincron reprezentat in Fig. GS 04 

Axul rotorului

  1. Ce reprezinta elementul 2 al rotorului generatorului sincron reprezentat in Fig. GS 04 

Infasurarea polilor

  1.  Ce tip de rotor al generatorului sincron este prezentat in Fig. GS 05

 

Rotor cu polii aparenti de turatie mica

  1. Ce reprezinta elementul 1 al rotorului generatorului sincron reprezentat in Fig. GS 05

Axul rotorului

  1. Ce reprezinta elementul 2 al rotorului generatorului sincron reprezentat in Fig. GS 05

Inel collector

  1. Ce reprezinta elementul 3 al rotorului generatorului sincron reprezentat in Fig. GS 05

Pol

  1. Ce tip de infasurare de c.a. este reprezentata in Fig. GS 06 a. 

 

Infasurare cu bobine concentric

  1. Ce tip de infasurare de c.a. este reprezentata in Fig. GS 06 b. 

 

Infasurare cu bobine egale

  1. Ce caracteristica de functionare a generatorului sincron este reprezentata in Fig. GS 07

 

Caracteristica de functionare in gol

  1. Ce caracteristici de functionare a generatorului sincron sunt reprezentate in Fig. GS 08

 

Caracteristicile externe

  1. Ce caracteristici de functionare a generatorului sincron sunt reprezentate in Fig. GS 08 cu linie continua

Caracteristicile de functionare in gol

  1. Ce caracteristici de functionare a generatorului sincron sunt reprezentate in Fig. GS 08 cu linie intrerupta

Caracteristicile externe la curentul nominal

  1.  Ce caracteristica de functionare a generatorului sincron este reprezentata in Fig. GS 09, notata cu 1

 

Caracteristica de reglaj la cos FI= 0.8 inductiv

  1. Ce caracteristica de functionare a generatorului sincron este reprezentata in Fig. GS 09, notata cu 2.

Caracteristica de reglaj la cos FI= 0.8 capacitiv

  1. Ce caracteristica de functionare a generatorului sincron este reprezentata in Fig. GS 09, notata cu 3

Caracteristica de reglaj la cos FI= 1

  1. Ce este reprezentata in Fig. GS 10 (pentru masina sincrona)

 

Variatia cuplului electromagnetic M in functie de unghiul intern ?

  1. Ce regim de functionare pentru masina sincrona este reprezentat prin 1 in Fig. GS 10 

Regimul de generator

  1. Ce regim de functionare pentru masina sincrona este reprezentat prin 2 in Fig. GS 10 

Regimul de motor

  1. Ce fel de regim de functionare pentru masina sincrona este reprezentat pe portiunea 3 din Fig. GS 10

Regimul de frana

  1. Ce fel de regim de functionare pentru masina sincrona este reprezentat pe portiunea 4 din Fig. GS 10

Regim stabil de motor

  1. Ce caracteristici de fuctionare ale motorului sincron sunt reprezentate in Fig. GS 11

 

Caracteristicile in V ale motorului sincron

  1. Ce element al rotorului generatorului sincron este notat cu 1 in Fig. GS 12

 

Inele colectoare

  1. Ce element al rotorului generatorului sincron este notat cu 2 in Fig. GS 12

Liniile de camp magnetic ale rotorului

  1. Ce tip de rotor al generatorului sincron este prezentat in Fig. GS 12A

 

Rotor cu poli inecati pentru turbogenerator

  1. Ce tip de rotor al generatorului sincron este prezentat in Fig. GS 12B

 

Rotor cu poli aparenti pentru diesel-generator

  1. Ce tip de conexiune a infasurarilor pentru generatorul sincron e reprezentat in Fig. GS 13

 

Conexiunea triunghi

  1. Ce tip de conexiune a infasurarilor pentru generatorul sincron e reprezentat in Fig. GS 14

 

Conexiunea stea

  1. Ce element al infasurarii generatorului sincron este notat cu 1 in Fig. GS 14

Infasurarea de faza

  1. Ce element al infasurarii generatorului sincron este notat cu 2 in Fig. GS 14

Conductorul de linie

  1. Ce element al infasurarii generatorului sincron este notat cu N in Fig. GS 14

Neutrul

  1. La generatorul sincron trifazat naval turatia motorului de antrenare si frecventa tensiunii electromotoare induse:

Se afla intr-un raport constant

  1.  Alegeti varianta corecta, privind marimile nominale inscrise pe placuta indicatoare la generatorul sincron trifazat naval:

Puterea aparenta la borne; tensiunea de linie a infasurarii indusului(tensiunea nominala); simbolul conexiunii infasurarii indusului

  1.  Alegeti varianta corecta, privind marimile nominale inscrise pe placuta indicatoare la generatorul sincron trifazat naval:

Frecventa nominala; randamentul nominal; turatia nominal

  1. Alegeti varianta corecta, privind marimile nominale inscrise pe placuta indicatoare la generatorul sincron trifazat naval:

Factorul de putere; curentul de linie a infasurarii indusului (curentul nominal); puterea aparenta.

  1. Fluxul inductor necesar producerii t.e.m. la generatorului sincron trifazat este produs de :

Curentul de excitatie (curent continuu)

  1. La generatorul sincron trifazat naval circuitul magnetic al statorului este realizat din :

Tole de otel electrotehnic izolate intre ele

  1. La generatorul sincron trifazat naval in constructie normala infasurarea de excitatie este dispusa :

Pe miezul polilor aparenti ai rotorului

  1. La generatorul sincron trifazat naval in constructie normala bobinele infasurarii de excitatie sunt legate, de obicei, in :

Stea

  1. La generatorul sincron trifazat naval in constructie inversa infasurarea de excitatie este dispusa :

Pe stator

  1. La generatorul sincron trifazat naval in constructie normala, alimentarea infasurarii de excitatie se realizeaza prin intermediul :

Unor perii fixe in raport cu statorul care freaca pe inelele colectoare

  1. Excitatoarea generatorului sincron reprezinta:

Un mic generator de curent continuu care alimenteaza infasurarea de excitatie

  1. Prin reactia indusului la generatorul sincron se intelege:

Actiunea campului magnetic produs de curentul de sarcina asupra campului magnetic inductor

  1. Care sunt conditiile de cuplare in paralel a doua generatoare sincrone navale? 

Tensiunile la bornele celor doua generatoare sa fie egale; frecvente egale; aceeasi succesiune a fazelor; tensiunile la bornele celor doua generatoare sa fie in faza

  1. Distributia sarcinii reactive a unui generator sincron trifazat naval cuplat la o retea de c.a. trifazat se realizeaza prin variatia:

Curentului de excitatie

  1. In cazul unei sarcini inductive efectele reactiei indusului sunt:

Fluxul de reactie va micsora fluxul inductor

  1. In cazul unei sarcini rezistive efectele reactiei indusului sunt:

Fluxul inductor pastreaza aproximativ aceeeasi valoare

  1. In cazul unei sarcini capacitive efectele reactiei indusului sunt:

Fluxul de reactie va intari fluxul inductor

  1. Ce sistem de excitatie pentru generatoare sincrone navale este prezentat in fig. GS 16:

 

autoexcitatie directa

  1.  Ce sistem de excitatie pentru generatoare sincrone navale este prezentat in fig. GS 17:

 

excitatie separate

  1. Ce sistem de excitatie pentru generatoare sincrone navale este prezentat in fig. GS 18:

 

autoexcitatie indirect

  1. Ce element reprezinta 1 in vederea in spatiu descompusa a generatorului sincron fara perii din fig. GS 19:

 

scut la capatul de antrenare al generatorului sincron

  1. Ce element reprezinta 2 in vederea in spatiu descompusa a generatorului sincron fara perii din fig. GS 19:

rulment la capatul de antrenare al generatorului sincron

  1. Ce element reprezinta 3 in vederea in spatiu descompusa a generatorului sincron fara perii din fig. GS 19:

statorul excitatoarei

  1. Ce element reprezinta 4 in vederea in spatiu descompusa a generatorului sincron fara perii din fig. GS 19:

rulment la capatul neantrenant al generatorului sincron

  1. Ce element reprezinta 5 in vederea in spatiu descompusa a generatorului sincron fara perii din fig. GS 19:

Prezon

  1. Ce element reprezinta 6 in vederea in spatiu descompusa a generatorului sincron fara perii din fig. GS 19:

capac de inchidere excitatoare

  1. Ce element reprezinta 8 in vederea in spatiu descompusa a generatorului sincron fara perii din fig. GS 19:

Pana

  1. Ce element reprezinta 9 in vederea in spatiu descompusa a generatorului sincron fara perii din fig. GS 19:

rotorul generatorului sincron principal

  1. Ce element reprezinta 10 in vederea in spatiu descompusa a generatorului sincron fara perii din fig. GS 19:

stator generator sincron principal

  1. Ce element reprezinta 13 in vederea in spatiu descompusa a generatorului sincron fara perii din fig. GS 19:

rotor excitatoare

  1.  Ce element reprezinta 15 in vederea in spatiu descompusa a generatorului sincron fara perii din fig. GS 19:

rotor excitatoare pilot

  1. Ce element reprezinta 16 in vederea in spatiu descompusa a generatorului sincron fara perii din fig. GS 19:

regulator automat de tensiune

  1. Ce element reprezinta 20 in vederea in spatiu descompusa a generatorului sincron fara perii din fig. GS 19:

cutie de borne

  1.  Ce element reprezinta 28 in vederea in spatiu descompusa a generatorului sincron fara perii din fig. GS 19:

capac cutie de borne

  1. Ce element reprezinta 29 in vederea in spatiu descompusa a generatorului sincron fara perii din fig. GS 19:

ventilator generator sincron principal

  1. Figura GS 15 reprezinta o sectiune longitudinala prin generatorul sincron fara perii. Ce parte componenta a acestuia este reprezentata la nr. 1

 

Scut(capatul antrenat al masinii)

  1. Figura GS 15 reprezinta o sectiune longitudinala prin generatorul sincron fara perii. Ce parte componenta a acestuia este reprezentata la nr.2

Rulment(capatul antrenat al masinii)

  1. Figura GS15 reprezinta o sectiune longitudinala prin generatorul sincron fara perii. Ce parte componenta a acestuia este reprezentata la nr. 6

Placa de inchidere

  1. Figura GS 15 reprezinta o sectiune longitudinala prin generatorul sincron fara perii. Ce parte componenta a acestuia este reprezentata la nr. 8

Pana

  1.  Figura GS15 reprezinta o sectiune longitudinala prin generatorul sincron fara perii. Ce parte componenta a acestuia este reprezentata la nr. 9

Rotor complet

  1. Figura GS15 reprezinta o sectiune longitudinala prin generatorul sincron fara perii. Ce parte componenta a acestuia este reprezentata la nr. 10

Stator complet

  1.  Figura GS15 reprezinta o sectiune longitudinala prin generatorul sincron fara perii. Ce parte componenta a acestuia este reprezentata la nr. 13

Statorul excitatoarei

  1. Figura GS15 reprezinta o sectiune longitudinala prin generatorul sincron fara perii. Ce parte componenta a acestuia este reprezentata la nr. 14

Rotorul excitatoarei

  1. Figura GS15 reprezinta o sectiune longitudinala prin generatorul sincron fara perii. Ce parte componenta a acestuia este reprezentata la nr. 17

Dispozitiv de reglare al tensiunii prescrise

  1. Figura GS15 reprezinta o sectiune longitudinala prin generatorul sincron fara perii. Ce parte componenta a acestuia este reprezentata la nr. 20

Panoul de borne principal

  1. Figura GS15 reprezinta o sectiune longitudinala prin generatorul sincron fara perii. Ce parte componenta a acestuia este reprezentata la nr. 21

Condensator

  1. Figura din imagine reprezinta o sectiune longitudinala prin generatorul sincron fara perii. Ce parte componenta a acestuia este reprezentata la nr. 24

Bucsa izolatoare

  1. Figura GS15 reprezinta o sectiune longitudinala prin generatorul sincron fara perii. Ce parte componenta a acestuia este reprezentata la nr. 5

Prezon

  1. Figura GS15 reprezinta o sectiune longitudinala prin generatorul sincron fara perii. Ce parte componenta a acestuia este reprezentata la nr. 11

Diode rotitoare

  1. Figura GS15 reprezinta o sectiune longitudinala prin generatorul sincron fara perii. Ce parte componenta a acestuia este reprezentata la nr. 26

Placa de inchidere

  1. Figura GS20 reprezinta schema de conexiuni a componentelor generatorului sincron fara perii. Ce este simbolizat cu lit. A 

 

Excitatia pilot

  1. Figura GS20 reprezinta schema de conexiuni a componentelor generatorului sincron fara perii. Ce este simbolizat cu lit. B

Inf.statorica

  1. Figura GS20 reprezinta schema de conexiuni a componentelor generatorului sincron fara perii. Ce este simbolizat cu lit. C

Armatura

  1. Figura GS20 reprezinta schema de conexiuni a componentelor generatorului sincron fara perii. Ce este simbolizat cu lit. D1

Diode rotitoare

  1. igura GS20 reprezinta schema de conexiuni a componentelor generatorului sincron fara perii. Ce este simbolizat cu lit. E

Armatura de excitatie

  1.  Daca la un generator sincron periile scanteiaza partial sau in intregime, atunci:

Presiunea periilor nu este corespunzatoare

  1. Daca la un generator sincron unele perii se incalzesc puternic, atunci:

Periile nu sunt corect formate si corect slefuite

  1. Daca la un generator sincron miezul feromagnetic se incalzeste la mersul in gol, atunci:

Exista o atingere intre buloanele de strangere si miez.

  1. Daca la un generator sincron miezul feromagnetic se incalzeste la mersul in gol, atunci:

O parte din tolele miezului feromagnetic fac contact intre ele datorita bavurilor produse la frecarea statorului cu rotorul

  1. Daca intreaga masina (GS) se incalzeste uniform datorita incalzirii miezului statorului, atunci:

Turatia generatorului este mai mica decat cea nominal

  1. Daca intreaga masina (GS) se incalzeste uniform datorita incalzirii miezului statorului, atunci:

Generatorul functioneaza cu o tensiune mare

  1.  Daca la un generator sincron o parte din infasurarea statorului se incalzeste puternic, generatorul face zgomot si iese fum din el, atunci:

Exista o atingere intre spirele infasurarii statorului

  1. Daca la un generator sincron tensiunea intre faze nu este egala, atunci:

Exista un scurtcircuit intre doua faze

  1. Daca la un generator sincron infasurarea de excitatie se incalzeste puternic, atunci:

Generatorul functioneaza cu o tensiune mai mare ca cea nominala sau cu o turatie mai mica decat cea nominal

  1. Daca la un generator sincron infasurarea de excitatie se incalzeste puternic, atunci:

Exista o atingere intre spirele infasurarii de excitatie.

  1. Daca la un generator sincron, la mersul in gol, generatorul nu produce tensiune, atunci:

Exista o interupere, un contact slab in circuitul de excitatie sau un defect in regulatorul automat de tensiune

  1. Daca la un generator sincron cu poli aparenti, la mersul in gol, generatorul nu produce tensiune, atunci:

Exista o intrerupere sau un contact slab in conductoarele de legatura dintre poli.

  1. Daca la un generator sincron, la mersul in gol, generatorul nu produce tensiune, atunci:

Exista o intrerupere sau un contact slab in conductoarele de legatura dintre infasurarea de excitatie si inelele colectoare

  1. Daca la un generator sincron, la mersul in gol, generatorul produce tensiune numai pe doua faze, atunci:

O faza din infasurarea statorului este intrerupta, (in cazul conexiunii in stea)

  1. Daca la un generator sincron, la mersul in gol, generatorul produce tensiune numai pe doua faze, atunci:

Doua faze din infasurarea statorului sunt intrerupte (in cazul conexiunii in triunghi)

  1. Daca la un generator sincron, la mersul in gol, scade tensiunea generatorului, atunci:

Tensiunea de excitatie este mai mica decat valoarea nominal

  1. Daca la un generator sincron, la mersul in gol, scade tensiunea generatorului

Turatia generatorului este mai mica decat cea nominal

  1. Daca la un generator sincron, turatia si curentul de excitatie sunt normale, dar tensiunea acestuia este mai mica decit tensiunea nominala, atunci:

Infasurarea generatorului este conectata in triunghi in loc de stea

  1. Daca la un generator sincron, turatia si curentul de excitatie sunt normale, dar tensiunea acestuia este mai mica decit tensiunea nominala, atunci:

Bobinele infasurarii de excitatie sunt conectate gresit

  1.  Daca la un generator sincron, turatia si curentul de excitatie sunt normale, dar tensiunea acestuia este mai mica decit tensiunea nominala, atunci:

Exista un scurt-circuit in infasurarea statorului

  1.  Daca la un generator sincron, tensiunea intre fazele generatorului este neuniforma, portiuni ale infasurarii generatorului se incalzesc excesiv, iar generatorul face zgomot puternic, atunci:

Exista un scurtcircuit in infasurarea statorului

  1. Daca la un generator sincron, rulmentul se incalzeste puternic, atunci:

Vaselina este murdara si invechita

  1. In ce regim masina de c.c. primeste putere electrica pe la borne si cedeaza putere mecanica la arbore

Regim de motor

  1. Care este clasificarea motoarelor de c.c. dupa modul de conectare a infasurarii de excitatie

Motor cu excitatie : separata, derivatie, serie, mixta

  1. Intre ce valori este cuprins randamentul nominal al motoarelor de c.c. cu puteri nominale intre 1kW si 10MW

Intre 0,75 si 0,95

  1. De cine depinde caracteristicile de functionare ale motoarelor de c.c.

De schema de conectare a infasurarii de excitatie

  1. Cum este tensiunea electromotoare E la pornirea motorului de c.c.

Este egala cu zero

  1. Cum se alege rezistenta maxima a reostatului de pornire a unui motor de c.c.

Astfel incat curentul de pornire sa nu depaseasca (1,5 … 1,8)In

  1. De cine este determinat curentul indusului la functionarea normala a motorului de c.c.

De cuplul de sarcina si de fluxul magnetic inductor

  1. Cum se procedeaza pentru modificarea sensului de rotatie a unui motor de c.c. 

Se modifica fie semnul tensiunii aplicate la borne, fie sensul fluxului magnetic inductor

  1. Caracteristica mecanica a carui motor de c.c. este prezentata in Fig.MC 01

 

A motorului de c.c. cu excitatie derivatie

  1. Caracteristica mecanica a carui motor de c.c. este prezentata in Fig.MC 02

 

A motorului de c.c. cu excitatie serie

  1.  Care tip de motor de c.c. este folosit cel mai mult la bordul navelor cu sistemul electroenergetic in curent continuu

Motorul de c.c. cu excitatie mixta

  1.  Cum se poate regla turatia motorului de c.c. cu excitatie serie 

Prin modificarea tensiunii de alimentare sau a fluxului magnetic inductor

  1. Ce reprezinta schema electrica din Fig.MC 03 

 

Schema electrica a grupului generator-motor (Ward Leonard)

  1. Ce reprezinta elementul ML din Fig.MC 03

Masina de lucru

  1. Ce reprezinta elementul MA din Fig.MC 03

Motor asincron trifazat

  1. Care din urmatoarele reprezinta avantajele grupului generator-motor 

Gama de reglare acceptabila, reglare fara pierderi mari

  1. Cum este puterea instalata a grupului generator-motor din Fig.MC 03

De circa trei ori puterea nominal

  1. Pentru ce sistem este reprezentata variatia cuplului si puterii in Fig.MC 04

 

Pentru sistemul generator motor ( Ward Leonard)

  1. Care este una din cauzele producerii defectului la o masina de c.c periile scanteiaza puternic iar unele lamele ale colectorului se inegresc 

Unele lamele ale colectorului au joc intre ele

  1. Care este una din cauzele producerii defectului la o masina de c.c cand se formeaza un cerc de foc la collector

Periile nu sunt amplasate pe axa neutral

  1. Care este cauza defectului : motorul de c.c.nu porneste cu toate ca are la borne tensiunea nominal

Sarcina motorului este prea mare

  1. La caracteristica motorului bifazat M=f(s), din fig. MES 01, ce reprezimta Md:

 

Cuplu direct

  1. La caracteristica motorului bifazat M=f(s), din fig. MES 01, ce reprezimta Mi:

Cuplu invers

  1.  La caracteristica motorului bifazat M=f(s), din fig. MES 01, ce reprezimta M:

Cuplul resultant

  1. La caracteristica motorului bifazat M=f(s), din fig. MES 01, ce reprezimta s: 

Alunecarea motorului corespunzatoare cuplului direct

  1. Cum este cuplul rezultant al motorului asincron bifazat la pornire:

Nul

  1. In ce actionari electrice navale este folosit motorul asincron bifazat:

De mica putere si de uz gospodaresc

  1. Ce metode se folosesc pentru pornirea motoarelor asincrone bifazate:

cu faza auxiliara si prin ecranarea polilor statorici

  1. Ce reprezinta elementul 1 din fig. MES 02 unde este reprezentat motorul asincron bifazat cu polii ecranati:

 

Bobinaj statoric

  1. Ce reprezinta elementul 2 din fig. MES 02 unde este reprezentat motorul asincron bifazat cu polii ecranati:

spira in scurtcircuit

  1.  Ce reprezinta elementul 3 din fig. MES 02 unde este reprezentat motorul asincron bifazat cu polii ecranati:

sunt magnetic

  1. Ce reprezinta elementul 4 din fig. MES 02 unde este reprezentat motorul asincron bifazat cu polii ecranati:

rotor in colivie

  1. Cum se face inversare sensului de rotatie la motorul asincron bifazat:

prin modificari constructive la infasurarea statorica

  1. Ce tip de motor asincron bifazat este reprezentat in fig. MES 03:

 

cu faza auxiliara

  1. Ce infasurare are bornele A-X in fig. MES 03:

infasurarea statorica principal

  1. Ce infasurare are bornele B-Y in fig. MES 03:

infasurarea statorica auxiliara

  1. Ce reprezinta k in fig.MES 03:

contactul care se deschide dupa ce a avut loc pornirea

  1. Ce reprezinta Z in fig.MES 03:

impedanta realizata sub forma unui rezistor sau a unui condensator

  1.  Care sunt cele doua infasurari ale servomotoarelor asincrone bifazate

infasurarea de excitatie si infasurarea de comanda

  1. Cum poate fi rotorul servomotoarelor asincrone bifazate:

in scurtcircuit, in forma de pahar nemagnetic si cilindru gol ferromagnetic

  1. Ce reprezinta Ex in fig. MES 04 care reprezinta schema motorului bifazat serie cu colector (universal cu colector):

 

infasurarea de excitatie asezata pe polii principali

  1. Ce reprezinta C in fig. MES 04 care reprezinta schema motorului bifazat serie cu colector (universal cu colector):

infasurarea de compensare

  1. Ce reprezinta K in fig. MES 04 care reprezinta schema motorului bifazat serie cu colector (universal cu colector):

infasurarea de comutatie

  1. Ce reprezinta R in fig. MES 04 care reprezinta schema motorului bifazat serie cu colector (universal cu colector):

rezistenta pentru imbunatatirea comutatiei

  1. Ce reprezinta schema din fig. MES 05:

 

schema simplificata a motorului universal cu collector

  1. Ce schema cu selsine este reprezentata in fig. MES 06 :

 

schema bloc a selsinelor in regim de indicator

  1. Ce schema cu selsine este reprezentata in fig. MES 07:

 

schema bloc a selsinelor in regim de transformator

  1. Ce schema cu selsine este reprezentata in fig. MES 08:
  2. schema bloc a selsinelor in regim diferential
  3. Ce reprezinta PC in figurile MES 06, 07, 08:

 

post de comanda

  1. Ce reprezinta PR in figurile MES 06, 07, 08:

post receptie

  1. Ce reprezinta SE in figurile MES 06, 07, 08:

selsin emitator

  1. Ce reprezinta SR in figurile MES 06, 07, 08:

selsin receptor

  1. Ce reprezinta SD in fig.MES 08 :

 

selsin diferential

  1. Ce reprezinta A in figurile 07, 08:

 

amplificator

  1. Ce reprezinta M in figurile 07, 08:

Motor

  1. Ce reprezinta R in figurile 07, 08:

 

reductor

  1. Ce reprezinta elementul 1 din fig. MES 09 unde este reprezentata sectiunea prin selsinul indicator receptor cu contacte alunecatoare

 

carcasa

  1. Ce reprezinta elementul 2 din fig. MES 09 unde este reprezentata sectiunea prin selsinul indicator receptor cu contacte alunecatoare

inele colectoare

  1. Ce reprezinta elementul 3 din fig. MES 09 unde este reprezentata sectiunea prin selsinul indicator receptor cu contacte alunecatoare

infasurare de excitatie

  1. Ce reprezinta elementul 4 din fig. MES 09 unde este reprezentata sectiunea prin selsinul indicator receptor cu contacte alunecatoare

infasurare de sincronizare

  1. Ce reprezinta elementul 5 din fig. MES 09 unde este reprezentata sectiunea prin selsinul indicator receptor cu contacte alunecatoare

bare de amortizare

  1. Ce reprezinta elementul 1 din fig.MES 10 unde se prezinta sectiune printr-un selsin fara contacte cu rotor nesimetric: 

 

Circuitul magnetic statoric

  1. Ce reprezinta elementul 2 din fig.MES 10 unde se prezinta sectiune printr-un selsin fara contacte cu rotor nesimetric: 

infasurarile statorice de sincronizare

  1. Ce reprezinta elementul 3 din fig.MES 10 unde se prezinta sectiune printr-un selsin fara contacte cu rotor nesimetric: 

Rotorul

  1. Ce reprezinta elementul 4 din fig.MES 10 unde se prezinta sectiune printr-un selsin fara contacte cu rotor nesimetric: 

inele frontale

  1. Ce reprezinta elementul 5 din fig.MES 10 unde se prezinta sectiune printr-un selsin fara contacte cu rotor nesimetric: 

Carcasa

  1.  Ce reprezinta elementul 6 din fig.MES 10 unde se prezinta sectiune printr-un selsin fara contacte cu rotor nesimetric: 

bobine toroidale de excitatie

  1. Ce reprezinta elementul 1 din fig. MES 11 care prezinta sectiune longitudinala printr-un selsin fara contacte cu transformator axial

 

transformator axial

  1. Ce reprezinta elementul 2 din fig. MES 11 care prezinta sectiune longitudinala printr-un selsin fara contacte cu transformator axial

secundarul transformatorului

  1. Ce reprezinta elementul 3 din fig. MES 11 care prezinta sectiune longitudinala printr-un selsin fara contacte cu transformator axial

primarul transformatorului

  1. Ce reprezinta elementul 4 din fig. MES 11 care prezinta sectiune longitudinala printr-un selsin fara contacte cu transformator axial

infasurare de sincronizare

  1. Ce reprezinta elementul 5 din fig. MES 11 care prezinta sectiune longitudinala printr-un selsin fara contacte cu transformator axial

infasurare de excitatie

  1. Ce schema de conexiuni a selsinelor este reprezentata in fig. MES12

 

in regim de indicator

  1. Ce schema de conexiuni a selsinelor este reprezentata in fig. MES14

 

in regim de transformator

  1. Ce schema de conexiuni a selsinelor este reprezentata in fig. MES16

 

in regim diferential

  1. Ce schema de conexiuni a selsinelor este reprezentata in fig. MES13

 

in regim de indicator cu un emitator si mai multe receptoate

  1. Ce schema de conexiuni a selsinelor este reprezentata in fig. MES15

 

pentru comanda numerica a selsinelor in regim de transformator

  1. Ce reprezinta elementul 1 din schema de principiu de conectare a selsinelor in regim de indicator pentru telegraful comanda masina din fig. MES 17:

 

maneta

  1. Ce reprezinta elementul 2 din schema de principiu de conectare a selsinelor in regim de indicator pentru telegraful comanda masina din fig. MES 17:

ac indicator comanda data

  1. Ce reprezinta elementul 3 din schema de principiu de conectare a selsinelor in regim de indicator pentru telegraful comanda masina din fig. MES 17:

selsin emitator

  1. Ce reprezinta elementul 4 din schema de principiu de conectare a selsinelor in regim de indicator pentru telegraful comanda masina din fig. MES 17:

selsin receptor

  1. Ce reprezinta elementul 5 din schema de principiu de conectare a selsinelor in regim de indicator pentru telegraful comanda masina din fig. MES 17:

ac indicator receptor

  1. De ce se realizeaeza miezul feromagnetic al transormatoarelor din tole de tabla silicioasa inalt aliata

Pentru a micsora pierderile prin curenti turbionari

  1. Care sunt cele mai raspandite infasurari la transformatoare 

Concentrice

  1. Care sunt marimile electrice care se modifica la un transformator in secundar fata de primar

Tensiunea si curentul

  1. Care din urmatoarele defineste actiunea transformatorului 

Transferul energiei electrice pe cale electromagnetica din primar in secundar

  1. Care din urmatoarele nu este un element necesar la functionarea transformatorului

Forta electrostatic

  1. Care din cele trei materiale sunt folosite impreuna la miezul ferromagnetic

Cupru, otel electrotehnic si materiale izolante

  1.  Care sunt diferentele majore dintre infasurarile primare si secundare ale unui transformator 

infasurarea primara este conectata la sursa de alimentare, iar cea secundara la sarcina

  1. Daca secundarul transformatorului nu este conectat la sarcina, care este regimul de functionare

in gol

  1. Care din urmatorii curenti aplicati in primarul transformatorului produc campul magnetic

Curentul primar

  1. Care este parametrul caracteristic circuitului primar alimentat de la sursa

Impedanta

  1. Cine produce fluxul magnetic care determina aparitia tensiunii in secundar

Curentul primar

  1. Care flux magnetic induce in secundarul transformatorului tensiunea electromotoare E2

Fluxul magnetic util

  1. Care din urmatoarele afirmatii, referitoare la raportul de transformare a unui transformator, este adevarata 

Este direct proportional cu numarul de spire din primar si invers proportional cu cel din secundar

  1. Care este valoarea raportului de transformare a unui transformator daca tensiunea aplicata primarului este 400V, iar cea din secundar este 200V

2

  1. Daca un transformator are raportul de transformare egal cu 5 si tensiunea din secundar egala cu 20V, care este tensiune primarului

100V

  1. Daca un transformator are in primar 100 de spire, iar raportul de transformare este 2, care este numarul de spire din secundar

50spire

  1. Daca un transformator are in primar un curent de 10A si o tensiune de 100V, iar in secundar 20V care este curentul din secundar 

50A

  1. Cate coloane are transformatorul trifazat care are miezul feromagnetic in coloane

3

  1. Care este conexiunea cea mai folosita a unui transformator coborator utilizat pentru iluminat normal la nava

Triunghi-stea

  1. Ce asigura transformatorul utilizat pentru alimentarea circuitelor de comanda

Separarea galvanica a circuiului de comanda de cel de forta

  1. Ce masura se ia pentru eliminarea supratensiunilor ce pot apare cand transformatorul de curent are secundarul in gol

Se scurtcircuiteaza secundarul transformatorului

  1. Cum se defineste raportul nominal de transformare la transformatoarele de curent 

Prin raportul curentilor nominali din primar si secundar

  1.  Cum se recomanda sa se procedeze la cuplarea si decuplarea transformatoarelor de retea 

numarul consumatorilor sa fie redus la minim

  1. Care este conditia de punere in functionare a transformatoarelor cu racire fortata 

Sa porneasca si instalatia de ventilatie pentru racire fortata

  1. Ce masuri se iau pentru ca pentru transformatoarele sa aiba o de functionare normal

Sa se evite imbatanirea prematura a izolatie si a patrunderii umiditatii

  1. Cum se admite sa functioneze la suprasarcina transformatorul, in caz de avarie

Scurt timp

  1. Cum se procedeaza la aparitia unui defect in tipul functionarii transformatorului

Se scoate de sub tensiune si se verifica cauzele producerii defectului

  1. Cum trebuie sa fie rezistenta de izolatie a transformatorului dupa o reparatie curenta

?70% din rezistenta de izolatie intiala

  1. Care este cauza aparitiei zgomotului la transformator

Cresterea tensiunii peste limita admisa

  1. Care este cauza cresterii curentului la functionare in gol a transformatorului

suruburile de strangere nu sunt bine izolate fata de circuitul magnetic

  1. Care sunt cauzele arderii sigurantelor sau declansarii intreruptorului automat

Scurtcircuit: pe cablul de alimentare, intre spire sau la intreruptorul automat

  1. Cat trebuie sa fie rezistenta de izolatie minima la trnsformatoarele cu puterea mai mica de 1000kVA daca nu se da in cartea tehnica

2M? in stare rece

  1. Cum se racesc transformatoarele de puteri nominale mici

in aer, prin convectie libera

  1. Care sunt principalele parti ale unui transformator

Elemente active si constructive

  1. Cum se denumesc infasurarile transformatorului dupa marimea relativa a tensiunii

De inalta tensiune si de joasa tensiune

  1. Cum se impart transformatoarele dupa numarul de faze 

Monofazate si polifazate, cele mai raspandite fiind transformatoarele trifazate

  1. Care din urmatoarele trei elemente sunt marimi nominale inscrise pe placuta indicatoare (eticheta)

Tensiunile nominale de linie, curentii nominali de linie, numarul de faze

  1. Care sunt principalele elemente constructive ale miezului feromagnetic a transformatorului

Coloanele si jugurile

  1. Cum se realizeza coloanele si jugurile la transformatoarele de mica putere

Cu sectiune dreptunghica

  1. Cum sunt bobinate infasurarile de la transformatoare de puteri mari

Pe o carcasa de material electroizolant

  1. Cum sunt bobinate infasurarile de la transformatoare de puteri mari

Pe un cilindru din material electroizolant

  1. In ce se transforma pierderile de putere din elementele active ale transformatorului 

Caldura

  1. Ce se intelege prin functionarea in gol a transformatorului 

Regimul permanent in care infasurarea primara este la tensiunea nominala si circuitul secundar interrupt

  1. Ce procent din curentul nominal reprezinta curentul de mers in gol

(0,5-8)%

  1. Din ce sunt compuse pierderile totale din miezul feromagnetic al transformatorului

Din pierderile prin histerezis si pierderile prin curenti turbionari

  1. Cum pot fi transformatoarele de masura utilizate la bordul navelor

De tensiune si de current

  1. Bobina carui aparat de masura este conectata in secundarul transformatorului de tensiune

Voltmetru

  1. Bobina carui aparat de masura este conectata in secundarul transformatorului de current

Ampermetru

  1. Cum se procedeaza in cazul deconectarii aparatelor de masura de la bornele secundarului transformatorului

Bornele secundarului transformatorului se vor scurtcircuita

  1. Care este denumirea elementelor notate cu 1 si 2 ale transformatorului monofazat din Fig. T 01. 

 

1 - infasurarea primara 2 - infasurarea secundara

  1. Care este denumirea elementelor notate cu 3 si 4 ale transformatorului monofazat din Fig.T 01. 

3-generator (sursa) 4-sarcina (consumator)

  1. Care este denumirea elementului notat cu 5 a transformatorului monofazat din Fig.T 01.

5-miez ferromagnetic

  1. Care sunt elementele notate cu 1, 2 ale transformatorului monofazat reprezentat in sectiune longitudinala si transversala in Fig. T 02

 

1-juguri 2-coloane

  1. Care este denumirea elementului notat cu 3 a transformatorului monofazat reprezentat in sectiune longitudinala si transversala in Fig.T0 2

3-miez ferromagnetic

  1. Care sunt elementele notate cu 1, 2 si 3 ale transformatorului monofazat coborator de tensiune din Fig. T 03

 

1-primar 2-secundar 3-miez ferromagnetic

  1. Care sunt elementele notate cu 4, si 5 ale transformatorului monofazat coborator de tensiune din Fig.T 03 

4-bobinele infasurarii de joasa tensiune 5-bobinele infasurarii de inalta tensiune

  1. Ce fel de transformator este prezentat in Fig.T 04

 

Transformator trifazat cu miezul feromagnetic in coloane

  1. Care este conexiunea infasurarii primare a trasformatorului trifazat din Fig. T 04.

Coneiunea triunghi

  1. Care este conexiunea infasurarii secundare a trasformatorului trifazat din Fig.T 04.

Conexiunea stea

  1. Ce reprezinta FI1, FI2 si FI3 la transformatorul trifazat reprezentat in Fig. T 04.

Fluxurile utile din cele trei coloane ale transformatorului trifazat

  1.  Ce se noteaza cu A, B, C la transformatorul trifazat reprezentat in Fig. T 04.

Bornele infasurarii primare

  1. Cate coloane are transformatorul reperzentat in Fig. T 04.

3

  1. Ce tip de autotransformator este reprezentat in Fig.T 05.

 

Ridicator de tensiune

  1. Ce reprezinta w1 si w2 la autotransformatorul reprezentat in Fig.T 05 

w1-numarul de spire cuprins intre bornele primare w2-numarul de spire cuprins intre bornele secundare

  1. Ce reprezinta ax sa AX la autotransformatorul reprezentat in Fig.T 05 

ax-bornele primare AX-bornele secundare

  1. Ce reprezinta U1, U2 la autotransformatorul reprezentat in Fig.T 05

U1-tensiunea din primar U2-tensiunea din secundar

  1. Ce reprezinta I12 la autotransformatorul reprezentat in Fig.T 05

Curentul comun pentru infasurarea primara si cea secundara

  1. Ce reprezinta I1, I2 la autotransformatorul reprezentat in Fig.T 05

I1-curentul din primar I2-curentul din secundar

  1. Care este domeniul larg utilizat al autotransformatoarelor

Reglajul de tensiune

  1. Cum se mai numeste autotransformatoaul cu miez toroidal 

Variac

  1. Care sunt rapoartele de transformare uzuale ale autotrnsformatoarelor uzuale

0,5÷2,0

  1. Ce tensiune de mers in gol trebuie sa asigure un trensformator de sudura

60V÷85V

  1. Care sunt variantele constructive ale transformatorului de sudura 

a. Cu sunt magnetic reglabil b. Cu bobina de reactanta reglabila

  1. Ce reprezinta 1 si 2 la transformatorul de sudura reprezentat in Fig. T 06.

 

1-flux util 2-flux de dispersie

  1. Ce reprezinta 3 si 4 la transformatorul de sudura reprezentat in Fig. T 06.

3-miez feromagnetic 4-sunt magnetic

  1. Care este cauza principala a zgomotului de la transformatorul de sudura din Fig.T 06.

Vibratiile puternice la care este supus suntul

  1. Ce rol are suntul magnetic al transformatorului de sudura din Fig. T 06. 

Reglarea curentului de scurtcircuit din secundarul transformatorului de sudura

  1. Cum este sectiunea infasurarilor transformatoarelor de masura

Relativ mica

  1. Cum este numarul de spire ale infasurarilor transformatorului de masura

Mare

  1. Ce poate reprezenta bobina 1 legata in secundarul transformatorului de masura din Fig.T 07 

 

Bobina unui aparat de masura cu impedanta mare: voltmetre, bobinele de tensiune ale watmetrelor

  1. Ce poate reprezenta bobina 2 legata in secundarul transformatorului de masura din Fig.T 07

Bobina unui ampermetru

  1. Ce simbol transformator este reprezentat in Fig. T 08.A

 

Transformator fara miez de fier

  1. Ce reprezinta 2 din Fig.T 08.B si T 08.C

 

Miez ferromagnetic

  1. Cate infasurari are in secundar transformatorul simbolizat in Fig. T 08.C

 

Doua infasurari, din care una cu priza mediana

  1. Ce reprezinta 1 si 3 din Fig.T 09 in care sunt prezentat unele elemente ale unui transformator monofazat

 

1-tola tip E 3-tola tip I

  1. Ce reprezinta 2 si 4 din Fig.T 09 in care sunt prezentat unele elemente ale unui transformator monofazat

2-carcasa 4-izolatie exterioara bobina

  1. Ce este notat cu 1 in Fig. MA 01, care reprezinta sectiunea longitudinala a unui motor asincron cu rotorul in scurtcircuit cu trei trepte de turatie.

 

arbore

  1. Ce este notat cu 2 in Fig. MA 01, care reprezinta sectiunea longitudinala a unui motor asincron cu rotorul in scurtcircuit cu trei trepte de turatie.

miez rotoric

  1. Ce este notat cu 3 in Fig. MA 01, care reprezinta sectiunea longitudinala a unui motor asincron cu rotorul in scurtcircuit cu trei trepte de turatie.

infasurare rotorica

  1. Ce este notat cu 4 in Fig. MA 01, care reprezinta sectiunea longitudinala a unui motor asincron cu rotorul in scurtcircuit cu trei trepte de turatie

Nu e scris raspunsul

  1. Ce este notat cu 5 in Fig. MA 01, care reprezinta sectiunea longitudinala a unui motor asincron cu rotorul in scurtcircuit cu trei trepte de turatie

infasurare statorica

  1. Ce este notat cu 6 in Fig. MA 01, care reprezinta sectiunea longitudinala a unui motor asincron cu rotorul in scurtcircuit cu trei trepte de turatie

Carcasa

  1.  Ce este notat cu 7 dn Fig. MA 01, care reprezinta sectiunea longitudinala a unui motor asincron cu rotorul in scurtcircuit cu trei trepte de turatie

scuturi portlagar

  1. Ce este notat cu 8 in Fig. MA 01, care reprezinta sectiunea longitudinala a unui motor asincron cu rotorul in scurtcircuit cu trei trepte de turatie

Nu scrie raspunsul

  1. Ce este notat cu 9 in Fig. MA 01, care reprezinta sectiunea longitudinala a unui motor asincron cu rotorul in scurtcircuit cu trei trepte de turatie

cutie de borne

  1. Ce este notat cu 10 in Fig. MA 01, care reprezinta sectiunea longitudinala a unui motor asincron cu rotorul in scurtcircuit cu trei trepte de turatie

nervuri pentru marirea suprafetei de racier

  1. Ce este notat cu 1 in Fig. MA 02, care reprezinta vedere si sectiunea partiala prin rotorul unui motor asincron cu rotorul in scurtcircuit.

 

miez ferromagnetic

  1. Ce este notat cu 2 in Fig. MA 02, care reprezinta vedere si sectiunea partiala prin rotorul unui motor asincron cu rotorul in scurtcircuit.

bare de cupru incorporate in crestaturi

  1. Ce este notat cu 3 in Fig. MA 02, care reprezinta vedere si sectiunea partiala prin rotorul unui motor asincron cu rotorul in scurtcircuit.

inele de capat (de scurtcircuitare

  1. Care este Regim 1 in Fig. MA 03, care reprezinta caracteristica mecanica naturala a masinii asincrone

 

regim de generator

  1. Care este Regim 2 in Fig. MA 03, care reprezinta caracteristica mecanica naturala a masinii asincrone

regim de motor

  1. Care este Regim 3 in Fig. MA 03, care reprezinta caracteristica mecanica naturala a masinii asincrone

regim de frana

  1. Alegeti plaja de valori in care se incadreaza alunecarea la motoarele asincrone trifazate navale la functionarea in regim de motor

Nu scrie raspunsul

  1. Cuplul electromagnetic al motorului asincron trifazat este direct proportional cu:

patratul tensiunii de alimentare

  1. La pornirea directa a motoarelor asincrone cu rotor in scurtcircuit curentul absorbit de la retea este :

de 4-8 ori mai mare decat curentul nominal al motorului

  1. La pornirea stea-triunghi a motoarelor asincrone cu rotor in scurtcircuit, curentul absorbit in cazul conexiunii stea fata de curentul absorbit in cazul conexiunii in triunghi este :

de 3 ori mai mic

  1. La pornirea stea-triunghi a motoarelor asincrone cu rotor in scurtcircuit, cuplul la arbore in cazul conexiunii stea fata de cuplul la arbore in cazul conexiunii in triunghi este :

de 3 ori mai mic

  1. In cazul motoarelor asincrone trifazate cu rotor in scurt-circuit , infasurarea rotorica:

Nu scrie raspunsul

  1. In cazul in care alunecarea ia valori in intervalul (1,+?) motorul asincron functioneaza in regim de:

frana electromagnetic

  1.  In cazul in care alunecarea ia valori in intervalul (-?,0] motorul asincron functioneaza in regim de:

generator asincron

  1. Cuplul electromagnetic al motorului asincron trifazat ia nastere prin interactiunea dintre:

fluxul magnetic inductor creat in infasurarea statorica si curentii rotorici

  1. In cazul motoarelor asincrone trifazate cu rotor bobinat, valoarea cuplului maxim se poate obtine chiar si la pornire prin:

inserierea in circuitul rotoric a unor rezistente exterioare suficiente ca valoare pentru ca alunecarea critica sa atinga valoarea maxima

  1. Utilizarea la bordul navelor a motoarelor ale caror colivii rotorice au bare inalte sau a motoarelor cu dubla colivie, are ca principal avantaj:

imbunatatirea caracteristicilor de pornire

  1. Principalele caracteristici la pornirea directa a motoarelor asincrone trifazate cu rotor in scurtcircuit sunt:

Nu scrie raspunsul

  1. Pornirea motoarelor asincrone trifazate cu rotor bobinat se poate realiza :

Nu scrie raspunsul

  1. Frana dinamica a unui motor asincron se realizeaza prin:

alimentarea infasurarii statorice de la o sursa de curent continuu

  1. Modificarea turatiei motoarelor asincrone trifazate nu se realizeaza prin:

Nu scrie raspunul

  1. Uzual, modificarea turatiei prin variatia nrumarului de poli se realizeaza :

la motoarele asincrone trifazate cu rotor in scurtcircuit

  1. La motorul asincron monofazat:

infasurarea statorica este monofazata, iar infasurarea rotorica este polifazata

 

 

Felicitari!